Clubul de la Roma si Romanii-II

Membrii romani asociati sau onorifici ai Clubului de la Roma. Mugur Isarescu este singurul membru din Romania cu atributii depline, potrivit clubofrome.org.
Lista cu membrii romani cu drepturi depline sau asociati Clubului de la Roma/ The Romanian Association for the Club of Rome
President
Mugur Isarescu
Vice Presidents
Mircea Malitza
Virgiliu N. Constantinescu
Nicolae Danila
Petru Rares
Teodor Melescanu
Sergiu Celac
Secretary General
Calin Georgescu
Executive Director
Mugur Tolici
Number of members: 80
Members
ALBU LUCIAN-LIVIU
ALEXANDRESCU VALENTIN
ANDREESCU BOGDAN
ANDRONESCU ECATERINA
ANTON ANTON
BARBU DANIEL
BIRZEA CEZAR
BOSTINA CONSTANTIN
BULIGA GHEORGHE
BUZATU RAZVAN
CELAC SERGIU
CHEBELEU TRAIAN
CODITA CORNEL
COLCEAG FLORIAN
CONSTANTINESCU EMIL
CONSTANTINESCU VIRGILIU
COSEA MIRCEA
CRETU OCTAVIAN
DAIANU DANIEL
DANILA NICOLAE
DIJMARESCU EUGEN
ECOBESCU NICOLAE
ENE ALEXANDRU
FRANC VALERIU
GEORGESCU CALIN
GHEORGHIU IOAN DAN
GHETEA RADU GRATIAN
GIURESCU DINU
GOMOIU TRAIAN
GRUMAZ ALEXANDRU
HAIDUC IONEL
HERA CRISTIAN
HUREZEANU EMIL
ILIESCU ION
IOSIFESCU MARIUS
ISARESCU MUGUR
LAZEA VALENTIN
LECA AURELIU
MALITA MIRCEA
MARCUS SOLOM0N
MARGA ANDREI
MELESCANU TEODOR
MELESCANU RADU
MICU NICOLAE
MIHAESCU ANA MARIA
MIHAILESCU ION
MIRCEA VIRGINIA
MIRONOV ALEXANDRU
MOLDOVAN ROXANA
MORARIU OCTAVIAN
NEGRITOIU MISU
NEGUT SILVIU
NICULESCU ALEXANDRU
NICULESCU GABRIEL
PAMBUCCIAN VARUJAN
PANIN NICOLAE
PASCU IOAN MIRCEA
PAUNA CATALIN
POP NAPOLEON
POPA CRISTIAN
POPESCU DAN DUMITRU
PRICOPIE REMUS
PURICA IONUT
RADUT RADU CRISTIAN
RARES PETRU
ROMAN PETRE
RUS IOAN
SADLAK JAN
SALA MARIUS
SANDI ANA-MARIA
SECARES VASILE
SERBANESCU ILIE
STOENESCU VIRGIL
TEODORESCU GELU
TIRIAC ION
TOLICI MUGUR
TUDOR GABRIELA
VADINEANU ANGHELUTA
VASILESCU ADRIAN
VOICULESCU DAN
Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu a intrat în Cartea Recordurilor, acesta fiind cel mai longeviv şef al unei bănci centrale, a anunţat World Records Academy (WRA).
În vârstă de 60 de ani, Isărescu a fost numit în funcţie în 1990, acum fiind în cel de-al 19-lea an de activitate. Potrivit celor de la Cartea Recordurilor, guvernatorul BNR a fost considerat întotdeauna ca fiind premierul „din umbră” al României.
Mai mult, reprezentanţii WRA consideră că, alături de echipa sa din BNR, a salvat economia ţării de la un colaps asemănător cu cel din Bulgaria, după ce a crescut rezervele naţionale de aur şi euro, a temperat inflaţia şi a introdus leul nou.
Şeful Băncii Naţionale este singurul politician român membru al Comisiei Trilaterale, el făcând parte şi din Clubul de la Roma. Potrivit wikipedia, el devine in anul 1993 membru al Clubului de la Roma, fiind ales preşedinte al Asociaţiei Române a Clubului de la Roma, iar în 1999 a fost reales în această funcţie.
Potrivit site-ului propriu, http://www.clubofrome.ro/home/index.html,
Clubul de la Roma, a fost infiintat in aprilie 1968 de către Aurelio Peccei, om de stiinta şi afacerist italian de şi Alexander King, un om de stiinta scotian.
Clubul de la Roma s-a impus atenţia publicului prin raportul sau, denumit Limitele Cresterii cu limitele de creştere economică, vandut in peste 30 milioane de exemplare in mai mult de 30 de traduceri, care fac din aceasta cartea despre mediu cu cele mai bune vanzari din istorie.
Publicata in 1972, cartea anticipeaza ca dezvoltarea economica nu poate continua la nesfarsit din cauza disponibilitatii limitate a resurselor naturale, in special a petrolului.
Criza petrolului din 1973 a crescut public îngrijorarea cu privire la această problema.
În acel moment a Clubului de la Roma avea “o alcatuire informala” de sase membri:
Aurelio Peccei
Alexander King
Hugo Thiemann, director al Institutului Batelle de la Geneva
Max Kohnstamm (Olanda), fost secretar general al CECO
Saint-Jean Geours, Ministerul de Finante de la Paris
Erich Jantsch, autor al “Previziune Tehnologică”
La grup au aderat ulterior oameni de stiinţa, economisti, oameni de afaceri, internaţionali, inalţi funcţionari publici, şefi de stat si fosti şefi de stat de pe toate continentele, care sunt convinsi ca viitorul omenirii nu este stabilita o dată pentru totdeauna si ca fiecare fiintă umana poate contribui la o imbunatatire a societaţilor noastre.
Exista asociaţii naţionale intr-o serie de tari din Europa, SUA, Canada, America de Sud si Asia. Acestea analizeaza analizeaza punctual problemele cu care se confrunta natiunile si acorda consultanta factorilor de decizie din aceste state.
Obiective ARCoR:
1. Diseminarea ideilor şi proiectelor COR la nivelul societatii romanesti
2. Incurajarea cooperarii regionale in spiritual solutiilor inovatoare ale COR
3. Organizarea de studii şi dezbateri cu privire la problemele curente majore naţionale cu scopul de a oferi soluţii si dezvoltarea de studii prospective
4. Implicarea activa a ONG-urilor romanesti in programe derulate in parteneriat cu ARCoR
5. Incurajarea participarii tinerilor in activitatile ARCoR
6. Cresterea gradului de cooperare cu asociatiile CoR prin proiecte comune si evenimente.
“Puiul” IPID
Unul dintre puii Clubului de la Roma in Romania este Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare (IPID), infiintat in anul 2006 ca organizatie non-profit, independenta de contextul politic si disociata de perspectiva oricarui scop comercial.
Potrivit site-ului propriu, Institutul se identifica drept un proiect bazat pe rationalitatea stiintifica, axat principial pe crearea unui mediu de atitudine morala si sociala, a unui spatiu liber de exprimare a ideilor referitoare la realitatea romaneasca, acum si in perspectiva.
IPID este si cauta sa fie un forum al tuturor celor interesati in redefinirea pozitiva a valorii autentice si a rolului excelentei profesionale in propasirea societatii romanesti.
Atat prin cercetare si analiza cat si prin oferirea de proiecte alternative pentru politicile publice, IPID se asociaza ideii de reforma in vederea racordarii depline a Romaniei la valorile, standardele si practicile Uniunii Europene.
Se porneste de la ideea ca informatiile publice, mobilitatea sociala, educatia si cercetarea, cultivarea profesionalismului, utilizarea rationala a resurselor, modernizarea agriculturii si a spatiului rural, protejarea patrimoniul cultural si ecologic, eficientizarea administratiei etc. nu sunt doar teme de campanie electorala, ci subiecte care trebuie sa ii intereseze in primul rand pe cetateni si asupra carora acestia au un cuvant de spus.
Datorita experientei si cunostintelor acumulate, membrii IPID isi propun sa puna in discutie teme pe care le considera ca fiind de importanta vitala pentru evolutia societatii romanesti in context european.
In acest sens, IPID elaboreaza rapoarte de sinteza asupra unor sfere problematice majore care sa ofere o perspectiva realista asupra starii de lucruri din Romania, furnizand comparatii cu situatia din alte state si exemple de bune practici si venind totodata cu sugestii si recomandari de actiune constructiva.
Activitatea IPID va fi sustinuta prin dezbateri publice, implicarea specialistilor, sustinerea initiativelor de cercetare si studiu, stimularea implicarii mass-media si societatii civile in promovarea ideilor de progres in societatea romaneasca.
Investitia de efort si resurse in factorul uman este considerata drept cheia dezvoltarii Romaniei in deceniille urmatoare.
Membrii IPID:
Ecaterina Andronescu
Chimist, rector al Universitatii Politehnice Bucuresti (2004 -), ministru al Educatiei si Cercetarii (2001-2003), deputat in Parlamentul Romaniei (1996 -), Ministru al Educatiei, Cercetarii si Inovarii (2008 -).
foto: www.gov.ro
Sergiu Celac
Diplomat, ministru de externe (1989-1990), ambasador in Marea Britanie si Irlanda (1990 -1996), vicepresedinte al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma, senior adviser la Centrul National pentru Dezvoltare Durabila
Virgiliu N. Constantinescu (fost presedinte IPID, 2006) [In memoriam]
Doctor in inginerie aerospatiala, presedinte al Academiei Romane (1994 -1997), presedinte al Agentiei Spatiale Romane, ambasador al Romaniei in Belgia (1997-2003). A decedat in ianuarie 2009.
Daniel Daianu (fost presedinte IPID, 2007)
Economist, ministru al finantelor (1997-1998), profesor universitar la scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Romane, deputat in Parlamentul European (2007 – 2009).
Vasile Ghetau
Sociolog, specialist in demografie, profesor la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti, expert la Centrul Demografic ONU-CEDOR (1974-1984).
Ionel Haiduc (presedinte IPID in exercitiu, 2009)
Chimist, presedinte al Academiei Romane (2006 – ), profesor universitar la Facultatea de Chimie si Inginerie Chimica a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj Napoca, rector al acestei universitati (1990 -1993).
Marius Iosifescu
Matematician, membru titular al Academiei Romane, director al Institutului de Statistica Matematica si Matematica Aplicata “Gh. Mihoc – Caius Iacob”, membru al Societatii Americane de Matematica.
Mircea Malita
Matematician si diplomat, membru titular al Academiei Romane, ministru al invatamantului (1970-1972), ambasador in Elvetia (1980-1982) si in Statele Unite (1982-1985).
Petru Rares
Economist, director general al Institutului Bancar Roman, consilier pentru Romania al Bancii Nationale a Greciei; a lucrat in Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comertului, Agentia Romana pentru Promovarea Investitiilor Straine.
Serban Sturdza
Arhitect, specializat in renovare si urbanism, fost cadru didactic la Facultatea de Arhitectura din Timisoara, presedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania.
foto: www.oar.org.ro
Sergiu Celac
Diplomat, ministru de externe (1989-1990), ambasador in Marea Britanie si Irlanda (1990 -1996), vicepresedinte al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma, senior adviser la Centrul National pentru Dezvoltare Durabila.
Florin Constantiniu
Istoric, specialist in istoria Romaniei, membru titular al Academiei Romane, profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti.
Calin Georgescu (director executiv IPID)
Doctor in pedologie, director executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabila, secretar general al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma. A coordonat realizarea Strategiilor Nationale de Dezvoltare Durabila din 1999 si 2008.
Victor Giurgiu
Inginer silvic, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Romane, presedintele sectiei de silvicultura a Academiei de stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”.
Cristian Hera (fost presedinte IPID, 2008)
Inginer agrochimist, doctor docent in stiinte, membru titular al Academiei Romane, presedinte al Academiei de stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”.
Mugur Isarescu
Economist, guvernator al Bancii Nationale a Romaniei, prim ministru al Romaniei (1999 – 2000), presedintele Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma, membru titular al Academiei Romane.
www.bnr.ro
Dan Puric
Actor si regizor la Teatrul National “Ioan Luca Caragiale”, spectacole de teatru, pantomima, film, turnee artistice pe toate continentele, autor al volumelor “Cine suntem” (2008) si “Omul frumos”(2009).
Veronica Savanciuc
Ecaonomist, presedinte si CEO al agentiei de publicitate Lowe&Partner Romania.
foto: www.lowepr.ro
Gheorghe Stefan
Doctor in electronica, profesor universitar la Universitatea Politehnica din Bucuresti, Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Ingineria Informatiei, membru al New York Academy of Sciences.
Clubul de la Roma în sesiune
acad. Mircea MALIŢA
Despre Clubul de la Roma lumea a auzit prea puţine ştiri în ultimii ani. Mediatizare slabă s-ar putea zice. Dar Clubul de la Roma intrat în al patruzecelea an de existenţă şi-a continuat activitatea constând în dezbateri şi studii în toate continentele.
Nu s-a stins niciodată ecoul formidabil al primului său raport „Limitele creşterii” (1973) circulat în milioane de exemplare care şi-a pus pecetea pe o întreagă generaţie în anii ’70.
Dar nu poţi trăi din gloria înaintaşilor. Deşi alte rapoarte au circulat cu folos, cel puţin o duzină, fiind traduse în zeci de limbi, pe scena ideilor au apărut numeroase centre de reflecţie orientate spre câte o singură temă: mediul, populaţia, hrana, apa, educaţie.
Tot separat a tratat şi ONU problemele globale ale omenirii în mari conferinţe de prestigiu. Problemele globale ale omenirii sunt evident identificabile de la climă şi resurse naturale, până la inechitatea strigătoare a diferenţei stării economice între societăţile privilegiate şi mase în mase în stare de subdezvoltare, foamete, sărăcie şi boli.
Dar o abordare proaspătă ar reînviora interesul de autoconservare a întregii specii (pe care unii o consideră deja în curs de dispariţie sau cel puţin serios ameninţată de ea) prin noi paşi adecvaţi a unei civilizaţii care astăzi îşi risipeşte resursele în scopuri de distrugere sau domenii aberante, nesemnificative sau direct pernicioase.
Civilizaţia este chemată să oprească declinul, iar culturile să-şi domolească pasiunile şi să concure la salvarea familiei umane, cum ar fi spus Toynbee. Meritul Clubului de la Roma a fost şi rămâne tratarea lor împreună în aşa numita „problematică”. La sinteză nu l-a întrecut nimeni.
Şi iată că în septembrie 2007, la Madrid în sesiunea anuală, Clubul de la Roma a făcut o cotitură. Iese din anonimitate, tonul devine îndrăzneţ, alege subiecte relevante şi mai ales recâştigă gustul acţiunii, nu se teme să înfrunte prejudecăţi şi erori, chiar când ele se bucură de sprijinul societăţii imaginii şi mass-media.
Meadows, unul din autorii primului raport, a deschis lucrările cu un avertisment radical: ori vă transformaţi ori închideţi uşile. Adunarea însă nu a acceptat critica lui totală şi dramatică. Există asociaţii ARCOR active (28 sunt în Europa şi se vor întâlni la Bucureşti în 2008, o organizaţie asociată de tineri T.T.T) de un dinamism molipsitor, sunt pe fază cu problematica lumii şi aşa, mici cum sunt au audienţă în toate continentele (un timp fusese favorizată America latină).
Un punct marcat de expunerea lui Meadows era corect: „eroziunea birocratică care a reuşit să strice cea mai „non-organizaţie” grupare informală din lume, pentru ca la început Clubul de la Roma era într-adevar un club. N-avea sediu, regulament, buget, comitet şi comisii, voturi. Consensul se încheia rapid între oameni preocupaţi de problemele vitale ale omenirii, fie că erau savanţi profesori, oameni de afaceri sau artişti.
S-a creat un secretariat cu apucături europene şi peste trei decenii Clubul poseda toate ingredientele birocraţiei pe care le evitase iniţial. Opoziţia viziune/gestiune e reală.
Nu cred însă să mai trăiesc momentele când o convorbire telefonică între Aurelio Peccei fondatorul şi prim-ministrul Suediei sau cancelarul Austriei fixa toate coordonatele unei dezbateri CoR organizată cu toate cheltuielile de ţara gazdă, fericită că se va ţine la Uppsala sau la Salzburg.
La această sesiune a fost ales un nou secretar general cu talente manageriale înăscute (Martin Lees, fostul rector al Universităţi Păcii a Naţiunilor Unite din Costa Rica), sediul s-a mutat de la Hamburg la Zurich, au fost aleşi doi co-preşedinţi, unul european (von Koerner), altul asiatic (Ashok Khosla) –se ocupă de stategiile Clubului, şi un preşedinte de onoare spaniolul Ricardo Hochleitner.
Comunicările şi discuţiile au dat dreptate versiunii neapocaliptice a reînvierii CoR. Am asistat la o cascadă de comunicări relevante. Se refereau al proiecte continuate sau începute.
Am reţinut „megaproiectele internaţionale” cu o mare promisiune pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, şi mai ales pentru interacţiunea populaţiilor care conlucrează în loc să lupte. Pentru moment megaproiectele sunt realizările ţărilor dezvoltate sau emergente (insule lipite şi transformate în aerodromuri, poduri peste fluvii sau golfuri, hidrocentrale uriaşe etc.).
Dar trecerea la faza regionala a megaproiectelor va aduce pace şi bunăstare, adică civilizaţie asumată. De fapt Clubul de la Roma n-a fost de partea culturilor plângăreţe şi tradiţionaliste pentru care tehnologia aducea stingerea valorilor lor.
Dar varietatea culturilor a încurajat-o şi a ilustrat-o mai mult ca oricine. Altă temă combinată a fost cunoaşterea (era cunoaşterii), ştiinţa, tehnologia şi învăţarea (preferabil faţă de educaţie) , CoR având şansa şi capacitatea de a explica mai bine „comoara ascunsa” în duplexul cercetare/dezvoltare şi care a transformat şi continuă să transforme ţări sărace în ţări bogate.
Educaţia e inclusă, fiindcă dezvoltarea umană e inclusă în capul resurselor preţioase. Clubul de la Roma îşi poate găsi o vocaţie pe care a manifestat-o mai bine la începuturile sale.
E vorba de prospectivă sau de studiul viitorului Capacitatea de ar fi şi nu ar putea vorbi despre primejdiile care pasc omenirea, fie că sunt naturale, fie că sunt creaţia omului.
La Club a domnit întotdeauna îngrijorarea faţă de numărul ridicat de raţionamente greşite sau absente ale factorilor politici şi de strategiile ineficiente, risipitoare sau distrugătoare în care ei se angajează crezându-le măreţe şi bune pentru propriile interese. De aceea a inclus în Club oameni politic, împreună cu savanţi şi creatorii, economişti şi finanţişti, precum şi exponenţi ai societăţii civile.
Sursa: Evenimentul Zilei, apologeticum.wordpress.com, ipid.ro, clubofrome.ro, wikipedia, cadranpolitic.ro
Extras din conferinta de la Focsani din 30 iunie 2009
Octavian Stelian Andronic, 36 de ani in serviciile secrete romanesti: “Societatile secrete nu trebuie ignorate. Ele sunt si lucreaza continuu, ca si serviciile secrete. Conspiratia exista!